We buy things we don't need with money we don't have to impress people we don't like.

chiran.ro

Energie vie. Pana va fi moarta.

Moldoveanu de pe Buteanu

Despre mine. Sunt egoist si introvertit. Pe alocuri sociopat. Oamenii care m-au descoperit in ultimii ani probabil ca nu cred asta. Afirmatiile nu sunt construite doar pe baza conceptului “educated guess”, ci sunt si validate in urma mai multor (auto)analize. 1:0 , 1:1 si many:1. In calatoria din ultimii 7-8 ani un element central a fost tocmai redescoperirea umanitatii. Atat din mine, dar mai ales a umanitatii distribuite in oamenii din jur. Astfel, desi in fond sunt egoist si introvertit, am ajuns, asa cum imi place sa afirm adeseori, sa ma tratez. Nu-i neaparat “show off”. Poate o forma de manifestare a cresterii gradului cunostintei de sine.

Avand un fond sociopat, mi-a fost usor (se poate citi si din unghiul uneori imi place de mor) sa ma pot comporta in anumite contexte (atat business, cat si personale) fara sa tin seama de tendintele mele naturale. Sa spunem ca si capacitatea peste medie (scuze pentru aroganta) de a intelege oamenii, gandurile si, mai ales, capacitatea de a fi un liant intre interese diverse mi-a adus toate bucuriile pe care le resimt in aproape fiecare zi.

Uneori a fost mai complicat, iar suficient de multa “ignoranta” cu privire la dorintele mele, m-a facut din cand in cand sa izbucnesc. De obicei pot avansa/supravietui pe conceptul logic: cand nu mai pot, mai pot putin. Si, surpiza, elasticul se poate intinde muuult mai mult decat pare la prima vedere. In toate formele sale. Tangibile, dar mai ales intagibile.

Alteori am nevoie de debusee. Azi a fost una dintre zilele grele. Inca de dimineata. As spune ca a inceput din somn. Cum? Habar n-am. Cu multe intrebari fara raspuns, cu multe rani adunate in pachete din ce in ce mai vechi. Ce inseamna asta? Voi descrie putin din ceea ce simt in faza de new Silviu (ma refer la 2010+). Imi place sa ajut oamenii. Imi place sa-i inteleg. Imi place sa ofer sfaturi (de cele mai multe ori necerute). Imi place ridic hartii de pe jos (in toate formele). Imi place sa fiu decent. Nu-mi place recunostinta. Nu-mi plac laudele (exceptandu-le pe cele autoadresate:)). Nu vreau nimic pentru ce-mi place sa fac. Senzatia de a face ce-ti place imi ofera suficient de multa energie. Nu ma deranjeaza sa fiu privit ca oaie neagra doar in scopul de a ajuta pe altcineva. Si orice fel de suferinta imi asum, o pot duce relativ usor. Dar. Dar. Intr-o limita. Nu sunt un univers. Din contra.

Anul trecut a fost unul in care am invatat foarte multe. Despre oameni. Despre rani. Despre mine. Despre trecut dureros ce subordoneaza un prezent mai putin ca perfect. Adica natural. Privind in urma, am un singur regret. Si o scuza de oferit. Andreea, imi pare rau! Stiu cat de UnHappy am fost. Si iti multumesc ca ai fost acolo exact cand am avut nevoie. Chiar si la distanta de un an. Chiar daca n-am meritat sa ma asculti. Sau sa ma intelegi. Scuze!

Revenind la azi, caci azi m-a marcat, am gasit noi unghiuri . Si as fi fost super fericit sa nu fi descoperit nimic. Im era suficient sa fiu eu si cu mine suparat. Pe care nu mi le-as fi putut inchipui vreodata. Ever. Si as spune ca-s peste medie cu imaginatia. Intr-un mod ciudat, voi pune si aceasta zi la balanta pozitiva. Tentatia evidenta este sa-mi regandesc si sa-mi recalibrez relatia cu oamenii. Sa devin mai circumspect. Sa fiu mai cerebral. Sa ma gandesc din toate unghiurile negative. Sa-mi construiesc plase si castele de siguranta. Si alte asemenea.

Daaaar. Sunt altfel. Si nu-mi displace. FU this non-life. Voi fi la fel de stupid si credul. Ba, poate si mai si. Why? Pentru ca pot? Poate. Pentru ca asta ma face sa traiesc asa cum vreau? Probabil. Pentru ca este pacat sa irosesc cat mai am cu unghiuri limitate si speriate? Cu siguranta.

StupidBoy

Si suportul muzical necesar:

chiran.ro @ 2024